Sistemul național de biblioteci traversează o criză fără precedent, potrivit datelor oficiale pentru perioada 2020–2023. Numărul total al bibliotecilor a scăzut de la 8.829 la 8.263, ceea ce înseamnă o pierdere de 566 de unități în doar patru ani.
Cele mai afectate sunt bibliotecile publice, în special cele comunale, care au pierdut 171 de unități, adesea închise fără respectarea prevederilor Legii nr. 334/2002, ce interzice desființarea bibliotecilor publice fără desființarea localității.
Închiderea bibliotecilor reprezintă o lovitură directă pentru dreptul constituțional la cultură, mai ales în mediul rural, unde biblioteca este singura instituție culturală. Dispariția lor afectează:
- accesul la educație și informare;
- păstrarea memoriei locale;
- cohesiunea socială și incluziunea comunitară.
Fondul de carte și digitalizarea, în regres
În 2023, bibliotecile românești dețineau 153,3 milioane de volume, în scădere față de anul anterior. Ritmul de înnoire a colecțiilor este extrem de lent – un volum cumpărat azi ar fi înlocuit abia peste 110 ani, în timp ce standardele internaționale recomandă 7–10 ani.
Disparitățile între urban și rural sunt majore:
- 60,6% din biblioteci sunt în mediul rural, dar dețin doar 21,8% din fondul de carte;
- 73% dintre cititori activi provin din mediul urban;
- Bibliotecile rurale au achiziționat în medie sub un titlu digital în 2023.
România rămâne printre puținele state europene fără acces larg la publicații electronice de actualitate prin biblioteci publice, ceea ce amplifică analfabetismul digital și inegalitatea socială.
Criza resurselor umane: bibliotecari tot mai puțini și mai vârstnici
Datele Comisiei Naționale a Bibliotecilor arată o îmbătrânire accelerată a personalului:
- 52% dintre bibliotecari au între 50 și 64 de ani;
- doar 0,7% au sub 25 de ani.
Această situație, coroborată cu lipsa de recrutare și formare a tinerilor specializați, poate conduce la un colaps de competențe în următorii ani.
În mediul rural, un singur bibliotecar are multiple sarcini administrative, ceea ce afectează calitatea și diversitatea serviciilor oferite.
Apel pentru salvarea bibliotecilor: infrastructură critică pentru democrație
Comisia Națională a Bibliotecilor cere tratarea bibliotecilor ca infrastructură critică și propune:
- elaborarea unei strategii naționale de redresare;
- investiții în digitalizare și modernizare;
- reforma legislativă și creșterea finanțării;
- politici de resurse umane pentru atragerea tinerilor.
În contextul dezinformării, propagandei digitale și războiului hibrid, bibliotecile devin instrumente strategice de apărare informațională, oferind acces la informații verificate, educație media și gândire critică, esențiale pentru reziliența democratică a societății românești.
